România nu are nicio direcție de dezvoltare, nu avem niciun un proiect de țară. Legile sunt făcute prost, fără încredere în cetățeni și sunt modificate neîncetat. Sistemul de educație este un producător perfect de analfabeți funcționali. Promovarea în politică se face ținând cont de fidelitate, nu de competențe, iar angajările în sistemul public sunt filtrate de politicieni. Economia României e dependentă de politică, nu invers. Politicienii nu controlează serviciile de informații. Fenomenul e invers. Politicienii nu se duc la teatru, la operă sau la vreo expoziție de pictură; prin urmare, cultura e condamnată la subfinanțare. România are foarte puțini intelectuali.…
Read MoreMai e puțin până la 15 mai. Am întrerupt câteva zile jurnalul. Contrazic, iată, chiar sensul cuvântului jurnal. Dar trăim asta zilnic. Trăim în dezacorduri, nu-i așa? În dezacord cu un partid sau altul, cu un politician sau altul, cu un scriitor sau altul. În dezacord cu biserica sau cu nevasta sau cu poliția. „Ceea ce contează este obiectivitatea instruită a privirii asupra realităților lumii, puterea de a le înțelege și de a ne ridica lăuntric la înălțimea lor”. Citatul e din Max Weber. Cuvinte bine așternute unul după altul. Vă plac?
Read MoreGardul poate fi o temă de comunicare. În urmă cu vreo zece ani, predam comunicare la o universitate dintr-un oraș de provincie. Era un curs post-universitar, destinat inclusiv responsabililor din instituțiile publice. Participau la curs atât comandantul poliției județene, cât și adjunctul acestuia. Sediul poliției, nu departe de centrul orașului, era înconjurat cu un gard înalt încă din vremea comuniștilor. Am dezbătut inclusiv simbolistica reprezentării instituției publice. De la uniforma polițistului, până la gardul care desparte instituția de cetățeni.
Read More
Discutii