Niciun candidat la prezidențialele din mai 2025 nu are proiect de țară. Niciunul nu pare să știe ce este un proiect de țară. Nu vreau să dau exemple din arsenalul de propagandă al vreunuia, dar niciunul nu spune în ce direcție va merge România dacă el sau ea va ajunge la cârma statului. Ce înseamnă un proiect de țară? Un proiect de țară este un document programatic. Un document pe care un candidat la președinție ar fi trebuit să îl pregătească demult. În principiu, sunt între 17-20 de domenii care ar trebui acoperite de un astfel de proiect: de la…
Read MoreRomânia nu are nicio direcție de dezvoltare, nu avem niciun un proiect de țară. Legile sunt făcute prost, fără încredere în cetățeni și sunt modificate neîncetat. Sistemul de educație este un producător perfect de analfabeți funcționali. Promovarea în politică se face ținând cont de fidelitate, nu de competențe, iar angajările în sistemul public sunt filtrate de politicieni. Economia României e dependentă de politică, nu invers. Politicienii nu controlează serviciile de informații. Fenomenul e invers. Politicienii nu se duc la teatru, la operă sau la vreo expoziție de pictură; prin urmare, cultura e condamnată la subfinanțare. România are foarte puțini intelectuali.…
Read MoreMai e nițel până să decidem soarta lumii. Ce îi dăm lui Trump, cum îl luăm la șuturi pe nea Vance, vicele din SUA, cum susținem Ucraina și îl batem pe dușman?!... Sau, invers! Mai e nițel până să stabilim că președintele României va fi ales așa cum trebuie, oricâte rânduri de alegeri vom anula pentru asta... Sau, invers! Și tot așa (sau invers!), până vom decide soarta lumii pentru că răspundem de ea.
Read MoreDe când cu pandemia, ne-am mutat la casa de la țară. Mă rog, mult spus „la țară”, că e la 35 de kilometri de București. În alte lumi, eram într-o suburbie liniștită, curată, într-o comunitate civilizată, fără manele și maidanezi. În România, o dată ce ai ieșit din Capitală, dai de cirezi de vaci, gunoi, case dărăpănate, peturi aruncate peste tot. Și, desigur, nicio țeavă de gaze. Sau de canalizare.
Read MoreSfântul Ioan Gură de Aur: “Sărbătoarea Nașterii Domnului după trup este maica tuturor sărbătorilor”. Sărbătoarea Nașterii Domnului este urmată de toate celelalte sărbători împărătești. Nașterea Domnului este urmată de Bobotează, de Schimbarea la Față a Mântuitorului, de Patimi, de Cruce, de Învierea și Înălțarea Domnului. Fără Naștere, nu ar fi fost Învierea, iar fără Înviere nu s-ar mai fi împlinit scopul sfintei întrupări. Așadar, toate praznicele împărătești sunt unite între ele. Noi le despărțim pentru a le putea sărbători și pentru a aprofunda semnificația lor. La fiecare Sfântă Liturghie trăim toate aceste evenimente ale sfintei întrupări. De aceea, după cum spun Sfinții Părinți, mereu este…
Read MoreRomânia liberă. Decembrie 1989... Amintirile se voalează în timp, rămân senzațiile trăite în anumite momente, imagini disparate, ca într-o peliculă ruptă și apoi lipită din bucăți. Nu mai țin minte tot, nu îmi mai aduc aminte numele tuturor. Încurc, poate, întâmplări din zile diferite. Tabloul zilelor Revoluției din 1989 e, azi, mai degrabă impresionist.
Read MoreCât am locuit în București, aproape în fiecare an, în decembrie, am trecut prin Cimitirul Eroilor din București. Pentru că a fost Revoluție. Un cimitir ordonat, cu mormintele frumos aliniate, care începe din colțul Pieptănarilor și se termină în coasta Cimitirului Bellu. A fost Revoluție, iar Eroii Revoluției din 1989 se odihnesc azi lângă mari personalități ale neamului. Sunt în cimitire vecine. Lecția de curaj lângă lecția de istorie. Îmi pare rău că au fost ani în care nu am trecut pe acolo. De fiecare dată când vin aici, îmi amintesc de cântecul lui Cristian Pațurcă – Golan post-mortem. Spun că…
Read MoreLa Revoluție. 21 Decembrie 1989. Pe treptele de la Teatrul Național. Treptele libertății mele. Au trecut 35 de ani... Nu mai țin minte nici cum eram îmbracat, nici pantofii pe care îi purtam în picioare la Revoluție. Îmi amintesc paltonul maro cu inserții mici negre și pe care îl aveam din liceu. Abia împlinisem 25 de ani... Eram mic, un fir de praf în mulțimea de pe treptele din fața Teatrului Național. Era seară și frig. Nu știam foarte bine cine sunt. Aveam douăzeci și cinci de ani, fusesem tipograf (linotipist de limba maghiară), apoi corector la România Liberă, iar de…
Read MoreA fost Revoluție pentru că 1.166 de oameni și-au dat viața în decembrie 1989. Aceasta este statistica oficială a eroilor de la Revoluție conform Institutului Revoluției Române din 1989. În cifre reci, lucrurile stau în felul următor: - 271 de oameni au murit între 17-22 decembrie 1989. - 715 au murit între 22-25 decembrie 1989. - 113 au murit după 25 decembrie 1989. - pentru 67 de morți nu s-a putut stabili data decesului. Biserica EroiiRevoluției Nașterea Domnului din București. Foto: wikimapia.org 18 localități au fost declarate orașe-martir: Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir,…
Read MoreÎntrebare pentru românii din diaspora: este oare firesc să votezi fără să trăiești consecințele votului tău? Voturile celor plecați din țară sunt considerate valide și se numără la fel ca voturile celor care trăiesc în România. Pare că democrația funcționează perfect. Deschiderea centrelor de votare peste hotare și alocarea de mandate parlamentare diasporei sunt considerate firești. Dar este oare firesc să votezi fără să trăiești consecințele votului tău? Precizez din capul locului că nu mă refer la românii plecați temporar din țară.
Read More
Discutii